Motto : D'aia m-am mutat la casa... - Episodul 1

 Am si uitat de acest mini serial ce l-am primit pe mail prin 2008. Este foarte original, amuzant si pe alocuri dus la extrem, dar in general foarte amuzant si colorat. Nu stiu cine este autorul, dar din ce am inteles, cam toate sunt povesti adevarate.
Miniserialul are 11 episoade, sau cel putin atatea am primit eu, asa ca lectura placuta si azi incepem cu primul episod:

"Motto : D'aia m-am mutat la casa...
Episodul 1

Stau la bloc. La etajul 3. Din 8. Si am vecini. E logic sa am vecini. Ca n-am inca bani sa-mi cumpar singur un bloc si sa stau in el doar cu familia. Dar, tinand cont ca vecinii si familia sunt singurele lucruri pe care nu le poti alege, m-am pricopsit cu niste
vecini ca-n filme. Ca-n filmele alea in care mor vecinii la final.
De ce nu-mi suport vecinii. E simplu, si ma veti intelege. Nu toti. Pentru ca-i posibil sa fiu citit si de genul ala de vecin.
Vecinul meu de deasupra s-a apucat la inceputul verii sa-si faca prin casa curat. Si a inceput cu spartul. De doua luni sparge in continuu. Incepe la ora 6, si termina la 22 - 23. Fara oprire. Ma face sa cred ca blocul meu e facut din granit. Pentru ca nu cred ca sunt atat de multi pereti de spart incat sa nu termine in 2-3 saptamani.
Intr-o zi, nemaisuportand, ma duc la el la usa, si-i explic ca am lucrat toata noaptea, si as prefera sa am si eu un pic de liniste cat sa adorm, pentru ca peste cateva ore iar trebuie sa fiu la servici. Se uita la mine chioras, si ma intreaba care-i treaba mea. E casa lui, face ce vrea muschii lui. Tac, si ma intorc acasa rupt de oboseala. Mai bine nu ma consumam. Las taranul in pace cateva zile, ca nu-i bine sa te pui cu prostul.
Trece cam o saptamana fara nici un incident. Ies la geam. E geamul meu, ies la el. Sa ma uit ce blonde se mai plimba pe esplanada. Imi cade in cap o mana de mortar. Injur elegant, ma scutur, si ma uit in sus. Vecinul isi facea geamurile.
"Bre, da` nu te uiti si mata un pic? Chiar sa ma umpli tot de ciment?" ii spun pe un ton nitel mai ridicat.
"Da` tu de ce te intinzi asa pe geam? Nu stii ca-i periculos? Ia stai in casa si-ai sa vezi ca nu-ti mai cade nimic in cap" vine raspunsul.
Nu-mi vine sa cred
Adica tot eu sunt vinovat. Ca ies la geam. In loc sa stau inchis in baie sau in debara. Asa-i…O meritam…Ce-mi trebuie aer curat.
Mai trec cateva zile, si ies iar la geam sa admir peisajul si sa fumez o tigara. Ma uit in sus intai, sa fiu sigur ca nu-mi cade vreun bolovan. Se pare ca nu-i in zona. Imi aprind tigara si incep sa privesc fetele care trec pe strada.
"Ma, abia am varuit!!!!! Imi umpli casa cu fum!!!!! Ia si afuma-ti casa ta!!!!!!" se aude in tot cartierul.
Ma uit in sus. Vecinul. Negru.
Zambesc. Mai trag un fum si-l arunc spre el. "Inchide geamul daca nu-ti convine. Nu stii ca-i periculos? Daca inchizi geamul nu-ti mai intra pic de fum in casa." ii spun printre fumurile de tigara
"Da` ce, io stau cu geamul inchis ca fumezi tu?"
Nu merita sa-i raspund. Continui sa fumez la geam, dar un pic tras in casa, sa nu ma trezesc cu cine stie ce in cap.
Incep injuraturile. Ca la usa cortului. Ma distreaza. Am reusit sa-l enervez. Mai aprind o tigara. Chiar daca n-am terminat-o pe prima. Iese fum ca din furnal. Directionat in sus. Il simt cum turbeaza.
A inchis geamul. Arunc tigara si revin la calculator. Bate cineva la usa. Ma ridic si deschid.
Vecinul. Emana nervi. Imi chem cainele. E un boxer de 45kg. E de un calm molipsitor. Numai cand isi arata coltii se calmeaza toata lumea.
Vecinul tace. A inceput sa se calmeze.
Pleaca acasa in liniste. Cheama politia.
Dupa cateva ore apare si echipajul care-i da tot lui amenda pentru ca este recalcitrant si deranjeaza ordinea publica.
Acum cauta sa vanda apartamentul pentru ca nu-s compatibili vecinii cu el.

Ii doresc… noroc"